Ardeleni

Cu trenul prin ardeal

Intr-un personal, prin Ardeal. Trenul cam pustiu, coridoarele goale, glasul rotilor de tren monoton. Un cetatean singur intr-un compartiment, cufundat in ginduri. Trenul opreste intr-o gara si in compartiment intra un alt cetatean, cu un picior de lemn. Da binete si cade si el pe ginduri. Mai trec vreo doua gari. Primul ocupant ciocaneste discret in piciorul de lemn:
– Apai, domnule draga, nu va fie cu suparare, frasin ii?
Posesorul, dupa un moment de chibzuiala:
– Ba!
Liniste. Mai trece o gara.
– Paltin ii?
– Ba!
– Fag ii?
– Ba!
– Stejar ii?
– Ba!
– Gorun ii?
– Da.
– Apai, ii fain, ca nu amortaste.

Trimite mai departe: