Poezia cu Stefan cel Mare

Trimite mai departe:

Soacra lui Stefan cel MicPe o strada’ngusta, intr-un bloc recent
Unde sufla vantu’ si-i cumplit curent
Tanara nevasta plange si suspina
Ca-i oprita apa si nu e lumina!
N-a facut mancare, ca nu este foc
Degera in casa, iara gaze: Ioc!
Azi de dimineata sotul ei iubit
A plecat la sase si n-a mai venit.
Orolagiul suna noaptea jumatate.
Jos in hol la usa cine bate?
Eu sunt mama soacra, sunt facut covrig
Vin da la serviciu si sunt mort de frig!
Obosit sunt tare, trist si nemancat,
Ca am stat la oase si n-am mai apucat…
La coada la oua, optimist am stat,
Dar pana la mine s-au si terminat!
Incercai norocul chiar si la malai,
Si-asteptai o ora-n statia de tramvai!
Tanara nevasta fuge sa-i deschida
Insa mama-soacra-i striga cu obida:
Ai adus chenzina? Nu-ti sunt soacra eu
Ora e tarzie, esti un derbedeu!
Ce sunt eu de vina daca soarta-i sluta
Si-am muncit ca boul pe cinzeci la suta?
Am venit acasa sa ma incalzesc,
Vreau sa fac o baie sa ma dezmortesc
Ai venit degeaba soacra-i spune dura,
Ca nu curge apa si nici nu e caldura.
Du-te la serviciu si de-o fi sa mori,
Vine sindicatul si-ti aduce flori!

Alte bancuri interesante: